Prima pagină‎ > ‎Regulamente‎ > ‎

Securitatea muncii

Instructaj privind securitatea  şi  sănătatea  în  muncă  pentru  studenţi pe  timpul  efectuării  activităţilor  practice
 

Măsuri  generale  tehnico-organizatorice

de  prevenire  a  riscurilor  de  accidentare  şi  îmbolnăvirilor  profesionale

pe  timpul  efectuării  activităţilor  practicii  profesionale  în  timpul  anului universitar,  de  către  studenţii   Universităţii.

 

 

Obligaţiile  studenţilor  în  practica  profesională  conform  art.  22  şi  art. 23 din  Legea  319/2006  a  securităţii  şi  sănătăţii  în  muncă  : 

 ,,   CAP. 4

    Obligaţiile lucrătorilor



    ART. 22

    Fiecare lucrător trebuie să îşi desfăşoare activitatea, în conformitate cu pregătirea şi instruirea sa, precum şi cu instrucţiunile primite din partea angajatorului, astfel încât să nu expună la pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională atât propria persoană, cât şi alte persoane care pot fi afectate de acţiunile sau omisiunile sale în timpul procesului de muncă.

    ART. 23

    (1) În mod deosebit, în scopul realizării obiectivelor prevăzute la art. 22, lucrătorii au următoarele obligaţii:

    a) să utilizeze corect maşinile, aparatura, uneltele, substanţele periculoase, echipamentele de transport şi alte mijloace de producţie;

    b) să utilizeze corect echipamentul individual de protecţie acordat şi, după utilizare, să îl înapoieze sau să îl pună la locul destinat pentru păstrare;

    c) să nu procedeze la scoaterea din funcţiune, la modificarea, schimbarea sau înlăturarea arbitrară a dispozitivelor de securitate proprii, în special ale maşinilor, aparaturii, uneltelor, instalaţiilor tehnice şi clădirilor, şi să utilizeze corect aceste dispozitive;

    d) să comunice imediat angajatorului şi/sau lucrătorilor desemnaţi orice situaţie de muncă despre care au motive întemeiate să o considere un pericol pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor, precum şi orice deficienţă a sistemelor de protecţie;

    e) să aducă la cunoştinţă conducătorului locului de muncă şi/sau angajatorului accidentele suferite de propria persoană;

    f) să coopereze cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii desemnaţi, atât timp cât este necesar, pentru a face posibilă realizarea oricăror măsuri sau cerinţe dispuse de către inspectorii de muncă şi inspectorii sanitari, pentru protecţia sănătăţii şi securităţii lucrătorilor;

    g) să coopereze, atât timp cât este necesar, cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii desemnaţi, pentru a permite angajatorului să se asigure că mediul de muncă şi condiţiile de lucru sunt sigure şi fără riscuri pentru securitate şi sănătate, în domeniul său de activitate;

    h) să îşi însuşească şi să respecte prevederile legislaţiei din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă şi măsurile de aplicare a acestora;

    i) să dea relaţiile solicitate de către inspectorii de muncă şi inspectorii sanitari.

    (2) Obligaţiile prevăzute la alin. (1) se aplică, după caz, şi celorlalţi participanţi la procesul de muncă, potrivit activităţilor pe care aceştia le desfăşoară.  ,,

 

 

1.  Pe  traseul  de  acasă  la  locul  de  practică,  studenţii  vor  respecta  următoarele  reguli:

-  Vor  traversa  prin  locuri  permise,  semnalizate  şi/sau  semaforizate  conform  legii; 

-  Vor  circula  numai  pe  trotuar,  niciodată  pe  carosabil; 

-  Vor  fi  evitate  orice  denivelări  sau  goluri  întâlnite  pe  căile  de  acces  sau  pe  carosabil,  la  traversare;

-  Vor  respecta  toate  regulile  de  circulaţie  pentru  pietoni,  iar  acolo  unde  este  cazul,  pentru  conducători  auto;

-  La  urcarea  şi/sau  coborârea  scărilor  vor  sprijini  toată  talpa  pe  treapta  respectivă;  nu  vor  lăsa  în afara  treptelor  vârful  sau  călcâiul  tălpii  piciorului;

-  Se  va  circula  pe  partea  dreaptă  a  scarilor  şi  se  va  utiliza  mâna  curentă;

-  La  urcarea  sau  coborârea  scărilor  rulante  de  la  Metrou,  talpa  se  va  sprijini  în  totalitate  în  spaţiul  dintre  trepte  marcat  de  zimţii  de  îmbinare; 

-   La  Metrou  se  vor  respecta  toate  regulile  afişate  de  Regie  în  trenuri  şi  staţii;

-  Când  lucrătorii/studenţii  aşteptă  tramvaiul  pe  refugiu  nu  au  voie  să  coboare  de  pe  acesta  pe  carosabil;  de  asemenea  nu  vor  coborî  de  pe  trotuar  când  se  află  în  staţiile  de  autobuz  sau  troleibuz.   

-  În  timpul  iernii, ca  urmare  a  depunerilor  de  zăpadă,  polei,  ghiaţă,  se  va  circula  cu  atenţie pentru  evitarea  alunecărilor,  căderii  de  la  acelaşi  nivel,   căderii/alunecării  pe  scări  etc.;

- Studenţii  şi  lucrătorii  vor  ocoli  la  o  distanţă  de  2m  clădirile  care  prezintă  ţurţuri  pe  streaşină.

- NU  se  parchează  în  curtea  interioară  dacă  acoperişul  are  ţurţuri  sau  cantităţi  considerabile  de  zăpadă.

 

 

2.  Măsuri  pentru  evitarea  accidentelor  ca  urmare  a  blocării  uşilor  şi a  căilor  de  acces:

-  uşile şi căile de acces trebuie să permită trecerea salariaţilor şi studenţilor sau/şi a mijloacelor  de  transport  în  condiţii  de  securitate  şi  să  asigure  evacuarea  rapidă  în  caz  de pericol;

-  uşile  vor  fi  vizibile,  se  vor  deschide  în  sensul  de  evacuare  şi  vor  fi  menţinute  permanent  neblocate;

-  pe  uşile  spaţiilor  de  lucru  unde  există  pericol  de  expunere  la  agenţi  chimici,  fizici,  fizico-chimici  şi  biologici  vor  fi  amplasate  indicatoare  cu  semnul  pericolului  existent;

 

 

3.  Măsuri pentru  evitarea accidentelor ca urmare a  folosirii  lifturilor  defecte  sau  blocate:

- este interzis folosirea lifturilor defecte sau blocate;

- în cazul producerii defecţiunilor, lifturile vor fi oprite şi se va afişa pe uşile acestora indicatoare cu menţiunea "DEFECT" sau "BLOCAT", respectându- se aceste interdicţii;

-  este  interzisă  utilizarea  oricărui  echipament  tehnic  care  nu  corespunde  cerinţelor  esenţiale  europene  sau  standardelor  româneşti  în  vigoare  şi  care  nu  are  alăturat  ,,Carte  tehnică,,   şi  ,,Mod  de  utilizare,,  în  limba  română.



 

4. Obligaţii  privind  cunoaştera  şi  exploatarea  echipamentelor  tehnice,  a  agenţilor  chimici   şi   biologici:

-  cunoaşterea  părţilor  periculoase  ale  echipamentelor  tehnice  exploatate,  în  funcţie  de specificul   activităţii;  să  aducă  la  cunoştinţa  conducătorului  activităţii  de  practică  profesională  orice  defecţiune  a  unui  echipament  tehnic;  să  oprească  lucrul  la  apariţia  unui pericol  iminent  de  producere  a  unui   accident  şi  să-l  informeze  urgent  pe  acesta;

-   folosirea  dispozitivelor  de  protecţie  a  echipamentelor  tehnice;

-  cunoaşterea  modului  de  intervenţie,  în  caz  de  avarie  a  echipamentului  tehnic  folosit (numai  cu  acordul  conducătorului  activităţii  de  practică  profesională );

-  cunoaşterea  semnificaţiei  tuturor  sistemelor  de  avertizare,  semnalizare,  alarmare  specifice  locului  de  muncă,  a  marcajelor  şi  inscripţiilor  afişate  pe  pereţii  încăperilor,  pe  echipamente tehnice,  ambalaje,  etc.,  precum  şi  respectarea  strictă  a  acestora;

- aplicarea  măsurilor  de  prim  ajutor,  numai  de  persoane  care  cunosc  procedurile  de  acordare  a  acestuia;





5.  Măsuri pentru evitarea electrocutării pe timpul folosirii echipamentelor tehnice acţionate electric:

- este interzis intervenţia asupra instalaţiilor electrice(componente electrice) a studenţilor pe timpul activităţii de laborator; intervenţia se face numai de personal instruit şi autorizat (electricieni);

- verificarea cablurilor şi a conductorilor electrici din punct de vedere al izolaţiei;

- cablurile sau conductorii electrici care traversează căile de acces vor fi protejaţi împotriva deteriorărilor mecanice cu dispozitive adecvate;

- intervenţia asupra echipamentelor acţionate electric(reparaţii, reglări, montări, demontări de componente,etc.) se va face numai după scoaterera de sub tensiune şi verificarea lipsei de tensiune;

- se interzice conectarea echipamentelor tehnice acţionate electric la prize defecte sau fără legătură la pământ;

- înlocuirea siguranţelor la instalaţiile electrice se va face numai de personal autorizat în acest scop;

- se interzice descompletarea echipamentului electroizolant(podeţe, grătare, covoare electroizolante, etc.) aferente echipamentelor acţionate electric; 

-  se  vor  respecta  cerinţele  HOTĂRÂRE   Nr. 1146 din 30 august 2006  privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă, 

   « 3.3.2.

    3.3.2.1. La instalaţiile şi echipamentele de muncă electrice, pentru protecţia împotriva electrocutării prin atingere directă trebuie să se aplice măsuri tehnice, completate cu măsuri organizatorice.

    3.3.2.2. Pentru protecţia  împotriva  electrocutării  prin  atingere  directă  trebuie să fie realizate următoarele măsuri tehnice:

    a) acoperiri cu materiale electroizolante ale părţilor active (izolarea de protecţie) ale instalaţiilor şi echipamentelor electrice;

    b) închideri în carcase sau acoperiri cu învelişuri exterioare;

    c) îngrădiri;

    d) protecţia prin amplasare în locuri inaccesibile prin asigurarea unor distanţe minime de securitate;

    e) scoaterea de sub tensiune a instalaţiei sau echipamentului electric la care urmează a se efectua lucrări şi verificarea lipsei de tensiune;

    f) utilizarea de dispozitive speciale pentru legări la pământ şi în scurtcircuit;

    g) folosirea mijloacelor de protecţie electroizolante;

    h) alimentarea la tensiune foarte joasă (redusă) de protecţie;

    i) egalizarea potenţialelor şi izolarea faţă de pământ a platformei de lucru.

    3.3.2.3. Pentru protecţia împotriva electrocutării prin atingere directă trebuie să fie realizate următoarele măsuri organizatorice:

    a) executarea intervenţiilor la instalaţiile electrice (depanări, reparări, racordări etc.) trebuie să se facă numai de către personal calificat în meseria de electrician, autorizat şi instruit pentru lucrul respectiv;

    b) executarea intervenţiilor în baza uneia din formele de lucru;

    c) delimitarea materială a locului de muncă (îngrădire);

    d) eşalonarea operaţiilor de intervenţie la instalaţiile electrice;

    e) elaborarea unor instrucţiuni de lucru pentru fiecare intervenţie la instalaţiile electrice;

    f) organizarea şi executarea verificărilor periodice ale măsurilor tehnice de protecţie împotriva atingerilor directe.

    3.3.2.4. La instalaţiile, utilajele, echipamentele şi aparatele care utilizează energie electrică intervenţiile sunt permise numai în baza următoarelor forme de lucru:

    a) autorizaţii de lucru scrise (AL);

    b) instrucţiuni tehnice interne de protecţie a muncii (ITI-PM);

    c) atribuţii de serviciu (AS);

    d) dispoziţii verbale (DV);

    e) procese-verbale (PV);

    f) obligaţii de serviciu (OS);

    g) propria răspundere (PR).

    3.3.3.

    3.3.3.1. La instalaţiile şi echipamentele de muncă electrice, pentru protecţia împotriva electrocutării prin atingere indirectă trebuie să se realizeze şi să se aplice numai măsuri şi mijloace de protecţie tehnice, fiind interzise înlocuirea măsurilor şi mijloacelor tehnice de protecţie cu măsuri de protecţie organizatorice. Pentru evitarea electrocutării prin atingere indirectă trebuie aplicată o măsură de protecţie principală, care să asigure protecţia în orice condiţii, şi o măsură de protecţie suplimentară, care să asigure protecţia în cazul deteriorării protecţiei principale. Cele două măsuri de protecţie trebuie alese astfel încât să nu se anuleze una pe cealaltă.

    3.3.3.2. Pentru protecţia împotriva atingerii indirecte trebuie să fie realizate următoarele măsuri tehnice:

    a) folosirea tensiunilor foarte joase de securitate TFJS;

    b) legarea la pământ;

    c) legarea la nul de protecţie;

    d) izolarea suplimentară de protecţie, aplicată utilajului, în procesul de fabricare;

    e) izolarea amplasamentului;

    f) separarea de protecţie;

    g) egalizarea şi/sau dirijarea potenţialelor;

    h) deconectarea automată în cazul apariţiei unei tensiuni sau a unui curent de defect periculoase;

    i) folosirea mijloacelor de protecţie electroizolante.

    3.3.3.3. Este interzisă folosirea drept protecţie principală a măsurilor indicate la pct. 3.3.3.2 lit. e), g), h) şi i).

    3.3.3.4. Fac excepţie instalaţiile electrice casnice, la care deconectarea automată la curenţi de defect poate constitui mijloc principal de protecţie, şi stâlpii liniilor electrice aeriene de joasă tensiune, la care dirijarea distribuţiei potenţialelor constituie mijloc principal de protecţie.

    3.3.4. La instalaţiile şi echipamentele electrice de înaltă tensiune, sistemul de protecţie împotriva electrocutării prin atingere indirectă trebuie să se realizeze prin legarea la pământ de protecţie, care este măsură obligatorie, cumulat cu alte măsuri de protecţie.

    3.3.5.

    3.3.5.1. Instalaţiile şi echipamentele electrice trebuie să fie alese cu grad corespunzător de protecţie în funcţie de zonele cu atmosferă potenţial explozivă.

    3.3.5.2. Zonarea trebuie să se efectueze de către proiectantul instalaţiilor şi echipamentelor electrice, la cererea beneficiarului.

    3.3.6. La instalaţiile şi echipamentele de muncă electrice, valorile de calcul, precum şi limitele admise ale curenţilor prin corpul omului, ale impedanţei electrice a corpului uman, ale tensiunilor de atingere şi de pas şi ale tensiunilor de lucru trebuie să fie în conformitate cu regulile tehnice aplicabile.

    3.3.7. Reţelele izolate faţă de pământ trebuie să fie prevăzute cu protecţie automată prin controlul rezistenţei de izolaţie, care să semnalizeze şi/sau să deconecteze în cazul punerii la pământ. Reţelele electrice din locurile de muncă cu risc de incendiu şi explozie, precum şi cele din depozitele de explozivi sau carburanţi trebuie prevăzute cu dispozitive care să asigure protecţia automată la curenţi de defect (PACD).

    3.3.8. La instalaţiile de înaltă tensiune trebuie să fie prevăzute blocări mecanice sau electrice, astfel încât deschiderea carcaselor şi a îngrădirilor de protecţie să fie posibilă numai după scoaterea de sub tensiune a echipamentului electric respectiv, iar manevrarea dispozitivului de blocare trebuie să poată fi făcută numai cu o sculă specială.

    3.3.9. Pentru ca deservirea, întreţinerea şi repararea instalaţiilor şi echipamentelor de muncă electrice să se poată efectua fără pericol, trebuie să se prevadă, încă din faza de proiectare, execuţie şi montaj, distanţe, spaţii şi/sau îngrădiri de protecţie în jurul acestora.»





6. Măsuri  ce  trebuie  respectate  pe  timpul  expunerii  la  agenţi  fizici,  chimici,  fizico-chimici  şi  biologici:

 -  cunoasterea  agentilor  chimici  si  biologici  cu  care  se  lucreaza  conform  HOTĂRÂRE   Nr. 1218 din  6 septembrie 2006  privind stabilirea cerinţelor minime de securitate şi sănătate în muncă pentru asigurarea protecţiei lucrătorilor împotriva riscurilor legate de prezenţa agenţilor chimici, şi  HOTĂRÂRE nr. 1092 din 16 august 2006 privind protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenţi biologici în muncă;   

- cunoaşterea şi respectarea instrucţiunilor de folosire/manipulare a acestora;

- amplasarea tăbliţelor avertizoare cu semnele specifice pentru pericol chimic, biologic, de incendiu şi radiaţii, în locurile unde este un astfel de risc  conform  HOTĂRÂRE nr. 971 din 26 iulie 2006 privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă;

- reducerea la minim a numărului de angajati/studenţi expuşi sau care pot fi expuşi;

- reducerea la minim a duratei şi intensităţii de expunere;

- este obligatorie spălarea mâinilor cu apă şi săpun înainte de servirea mesei, fumat, etc.;

- este interzis spălarea mâinilor şi a EIP cu substanţe inflamabile;



7. Măsuri pentru evitarea accidentelor ca urmare a amenajării incorecte a frontului  de  lucru în ceea ce priveşte repartizarea echipamentelor tehnice, mobilierului, dimensionarea şi stabilirea incorectă a căilor de acces pentru libera trecere sau evacuare în caz de pericol:

- laboratorul va fi menţinut în permanenţă curat;

- mobilierul  şi  echipamentele  tehnice  (schele  şi  scări  acolo  unde  este  cazul)  va fi astfel montat(aşezat), încât să nu prezinte înclinări, deformări şi să asigure libera trecere pe căile de acces;

- echipamentele tehnice vor fi amplasate astfel încât gabaritul lor funcţional maxim să nu intersecteze căile de circulaţie / acces  pentru a pune în pericol salariaţii/studenţii;

-  înainte  de  începerea  lucrului,  cel  ce  montează  echipamentele  tehnice  şi/sau  coordonatorul  activităţii  de  practică  profesională  va  semna  un  proces  verbal  prin  care  certifică  montarea  corectă  a  echipamentelor  folosite. 





8.  Măsuri necesare a unui iluminat corespunzător în laboratoare:

- iluminatul  laboratoarelor/spaţiilor  de  lucru  se va realiza cu lumină naturală şi/sau lumină artificială;

- se va asigura o iluminare uniformă a planului de lucru a fiecărui student;

- vor fi respectate nivelurile de iluminare prevăzute în legislatia  de  specialitate.



9.  Măsuri pentru protejarea sistemului auditiv datorită zgomotului produs de echipamentele tehnice:

- izolarea surselor de zgomot prin amplasarea de ecrane fonoizolante sau încarcasarea fonoizolantă a echipamentelor tehnice care produc zgomote peste limitele admise;

- utilizarea obligatorie a echipamentului de protecţie adecvat (antifoane, căşti);

- amplasarea de panouri la intrarea sau în incinta locului de muncă care să avertizeze că este necesar şi obligatoriu utilizarea echipamentului individual de protecţie adecvat;

- respectarea Normelor în  vigoare privind nivelurile de zgomot admise.

 

10.  Măsuri obligatorii pe timpul manipulării, transportului prin purtare şi cu mijloace nemecanizate, depozitării materialelor pentru evitarea vătămării şi afecţiunilor corporale:

- materialele manipulate şi transportate manual să respecte cerinţele  minime  prezentate  în  HOTĂRÂRE nr. 1051 din 9 august 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru manipularea manuală a maselor care prezintă riscuri pentru lucrători, în special de afecţiuni dorsolombare

- pe timpul manipulării, transportului şi depozitării, salariatul/studentul trebuie să aibă vizibilitate;

- pentru fiecare material manipulat sau transportat se va stabili numărul de persoane necesar;

- nu se vor transporta materiale care nu au sisteme de prindere corespunzătoare;

- dacă se manipulează sau se transportă 2 sau mai multe materiale în acelaşi timp, acestea vor fi fixate între ele corespunzător;

- obiectele aflate în cutii, lăzi, etc., trebuiesc fixate între ele corespunzător;

- depozitarea materialelor pe rafturi se face în aşa fel încât să nu fie posibilă căderea lor, iar masa materialelor depozitate să nu depăşească sarcina maximă admisă suportată de raft;

- scoaterea materialelor din stivă/raft  se va face astfel încât să se evite prăbuşirea stivei sau a materialelor de pe raft;

- stivele vor fi constituite din materiale din aceleaşi forme, dimensiuni sau din ambalaje de acelaşi tip şi dimensiuni.



11.  Măsuri  obligatorii  pentru  montare  şi  folosirea  corectă  a  scărilor  şi  schelelor  pentru  lucru  la  înălţime 

-  Lucrul la înălţime trebuie să se desfăşoare numai sub supraveghere. În funcţie de complexitatea lucrărilor şi a gradului de periculozitate existent, persoana desemnată pentru supraveghere este conducătorul locului de muncă sau  conducătorul lucrărilor respective, sau altă persoană desemnată, echivalentă ca funcţie .Înainte de începerea lucrului,  persoana desemnată cu supravegherea activităţii trebuie să verifice dacă au fost asigurate toate măsurile de securitate necesară pentru prevenirea accidentării şi îmbolnăvirii lucrătorilor.

-  Dacă în timpul lucrului la înălţime se produc în mod neaşteptat emanaţii nocive (toxice sau inflamatorii), lucrările trebuie oprite imediat iar lucrătorii trebuie evacuaţi luându-se toate măsurile de evitare a accidentelor şi a incendiilor, până la îndepărtarea cauzelor care au provocat apariţia emanaţiilor.

-  Locurile de muncă amplasate la înălţime şi căile de acces la şi de la aceste locuri de muncă, trebuie marcate şi semnalizate atât ziua cât şi noaptea, în conformitate cu standardele în vigoare. Din zona de siguranţă, se vor evacua sau proteja echipamentele tehnice, care pot fi afectate de eventuale căderi de obiecte de la înălţime.

-  Pentru evitarea deplasărilor longitudinale şi transversale, rampele se acces trebuie fixate pe reazeme special prevăzute. În cazul în care rampele de acces trec peste goluri, trebui să aibă obligatoriu balustrade solide, bine fixate pe podină, pe ambele părţi ale rampei.

-  Când se lucrează la o înălţime mai mare de 2 m, în locurile cu circulaţie intensă sau pardoseli alunecoase, la baza scării trebuie să stea un lucrător care va asigura stabilitatea scării. La sol se va asigura o zonă de protecţie, avertizată vizibil, cu o suprafaţă stabilită în funcţie de înălţimea maximă de lucru, accesul oricărei persoane străine în zonă fiind interzis.

 

-  lucrul  la  înălţime  se  va  face  în  conformitate  cu  HOTĂRÂRE   Nr. 1146 din 30 august 2006  privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă,  cap. IV

   « 4.1. Dispoziţii generale

    4.1.1.

    4.1.1.1. Dacă, în aplicarea prevederilor art. 7 din Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006 şi ale art. 3 din hotărâre, lucrările temporare la înălţime nu pot să fie executate de o manieră sigură şi în condiţii ergonomice adecvate de pe o suprafaţă adecvată, trebuie să fie alese cele mai potrivite echipamente de muncă pentru a se asigura şi a se menţine condiţii de muncă sigure. Trebuie să se acorde prioritate măsurilor de protecţie colectivă în raport cu măsurile de protecţie individuală. Dimensionarea echipamentului de muncă trebuie să fie adaptată la natura lucrărilor care urmează să fie executate şi a constrângerilor previzibile şi să permită circulaţia fără pericol.

    4.1.1.2. Cel mai potrivit mijloc de acces la posturile de lucru temporare la înălţime trebuie să fie ales în funcţie de frecvenţa de circulaţie, de înălţimea la care trebuie să se ajungă şi de durata de utilizare. Alegerea făcută trebuie să permită evacuarea în caz de pericol iminent. Trecerea, într-un sens sau în altul, între mijlocul de acces şi platforme, planşee sau pasarele nu trebuie să creeze riscuri suplimentare de cădere.

    4.1.2. Scările nu pot să fie utilizate ca posturi de lucru la înălţime decât în condiţiile în care sau ţinând cont de pct. 4.1.1 utilizarea altor echipamente de muncă mai sigure nu se justifică din cauza nivelului redus de risc şi din cauza fie a duratei scurte de utilizare, fie a caracteristicilor existente ale locului de muncă respectiv, care nu se pot modifica de către angajator.

    4.1.3. Tehnicile de acces şi de poziţionare cu ajutorul frânghiilor nu pot să fie utilizate decât în condiţiile în care, ţinând seama de evaluarea riscului, lucrarea în cauză poate să fie executată de o manieră sigură şi în care utilizarea unui alt echipament de muncă mai sigur nu este justificată. Ţinându-se cont de evaluarea riscului şi în special în funcţie de durata lucrărilor şi de constrângerile de natură ergonomică, trebuie să fie prevăzut un scaun dotat cu accesoriile corespunzătoare.

    4.1.4. În funcţie de tipul de echipament de muncă selectat pe baza dispoziţiilor punctelor precedente, trebuie să fie luate măsurile adecvate de reducere a riscurilor pentru lucrători, inerente respectivului tip de echipament. Dacă este necesar trebuie să fie prevăzută instalarea dispozitivelor de protecţie împotriva căderilor. Aceste dispozitive trebuie să aibă o structură corespunzătoare şi să fie suficient de solide pentru a împiedica sau opri căderile de la înălţime şi a preveni, în măsura în care este posibil, rănirea corporală a lucrătorilor. Dispozitivele de protecţie colectivă pentru evitarea căderilor nu pot să fie întrerupte decât în punctele de acces ale unei schele sau ale unei scări.

    4.1.5. Când executarea unei anumite lucrări necesită îndepărtarea temporară a unui dispozitiv de protecţie colectivă împotriva căderilor, trebuie să se ia măsuri de securitate compensatorii eficiente. Lucrarea nu poate să fie efectuată fără adoptarea prealabilă a acestor măsuri. Odată ce lucrarea respectivă este terminată, definitiv sau temporar, dispozitivele de protecţie colectivă trebuie să fie remontate pentru a se evita căderile.

    4.1.6. Lucrările temporare la înălţime pot să fie efectuate numai atunci când condiţiile meteorologice nu periclitează securitatea şi sănătatea lucrătorilor.

    4.2. Dispoziţii specifice de utilizare a scărilor

    4.2.1. Scările trebuie să fie amplasate de aşa manieră încât să se asigure stabilitatea lor în timpul utilizării. Scările portabile se sprijină pe un suport stabil, rezistent, de dimensiuni adecvate şi imobil, astfel încât treptele să rămână în poziţie orizontală. Scările suspendate sunt fixate de o manieră sigură şi, cu excepţia scărilor din frânghie, în aşa fel încât să nu poată fi deplasate şi să fie evitate orice mişcări de balans.

    4.2.2. Alunecarea picioarelor scărilor portabile trebuie să fie împiedicată în timpul utilizării fie prin fixarea părţii superioare sau inferioare a lonjeroanelor, fie prin dispozitive antiderapante sau prin orice alte soluţii cu eficacitate echivalentă. Scările de acces trebuie să fie de o lungime suficientă, astfel încât acestea să se prelungească dincolo de nivelul de acces, cu excepţia cazului în care au fost luate alte măsuri pentru a se garanta o fixare sigură. Scările compuse din mai multe elemente asamblate, cum ar fi scările articulate sau scările culisante, trebuie să fie utilizate de aşa manieră încât imobilizarea diferitelor elemente unele în raport de altele să fie asigurată. Scările mobile trebuie să fie imobilizate înainte de urcarea pe acestea.

    4.2.3. Scările trebuie să fie utilizate de aşa manieră încât să permită lucrătorilor să dispună, în orice moment, de o prindere cu mâna şi de un sprijin sigur. În special, dacă o greutate trebuie transportată manual pe scară, aceasta nu trebuie să împiedice menţinerea unei prinderi cu mâna sigure.

    4.3. Dispoziţii specifice de utilizare a schelelor

    4.3.1. Atunci când breviarul de calcul al schelei alese nu este disponibil sau când configuraţiile structurale avute în vedere nu sunt prevăzute de acesta, trebuie să fie realizat un calcul de rezistenţă şi de stabilitate, cu excepţia cazului în care schela este asamblată în conformitate cu o configuraţie standard general recunoscută.

    4.3.2. În funcţie de complexitatea schelei alese, un plan de montare, de utilizare şi de demontare trebuie să fie întocmit de către o persoană competentă. Acest plan poate avea forma unui plan general, completat cu elemente referitoare la detaliile specifice ale schelei în cauză.

    4.3.3. Elementele de sprijin ale unei schele trebuie să fie protejate împotriva pericolului de alunecare fie prin fixare pe suprafaţa de sprijin, fie printr-un dispozitiv antiderapant sau alt mijloc cu eficacitate echivalentă, iar suprafaţa de sprijin trebuie să aibă o capacitate portantă suficientă. Stabilitatea schelei trebuie să fie asigurată. Deplasarea inopinată a schelelor mobile în timpul lucrului la înălţime trebuie să fie prevenită prin intermediul dispozitivelor adecvate.

    4.3.4. Dimensiunile, forma şi dispunerea planşeelor unei schele trebuie să fie adecvate naturii lucrării care urmează să fie executată şi adaptate la sarcinile ce urmează a fi suportate şi să permită lucrul şi circulaţia de o manieră sigură. Planşeele unei schele trebuie să fie montate de aşa manieră încât componentele să nu poată să se deplaseze în cazul unei utilizări normale. Niciun gol periculos nu trebuie să existe între componentele planşeelor şi dispozitivele verticale de protecţie colectivă împotriva căderii.

    4.3.5. Atunci când anumite părţi ale unei schele nu sunt gata de întrebuinţare, ca de exemplu în timpul montării, demontării sau modificărilor, aceste părţi trebuie semnalizate cu ajutorul unor semnale de avertizare a pericolului general, în conformitate cu dispoziţiile naţionale care transpun Directiva 92/58/CEE, şi trebuie delimitate în mod corespunzător prin obstacole fizice care să împiedice accesul în zona periculoasă.

    4.3.6.

    4.3.6.1. Schelele nu pot să fie montate, demontate sau modificate substanţial decât sub supravegherea unei persoane competente şi de către lucrători care au fost instruiţi adecvat şi conform operaţiilor avute în vedere, care se referă la riscurile specifice în conformitate cu art. 10 din hotărâre, şi vizând în special:

    a) înţelegerea planului de montare, de demontare şi de modificare a schelei în cauză;

    b) securitatea în timpul montajului, al demontajului şi al modificării schelei în cauză;

    c) măsurile de prevenire a riscurilor de cădere a persoanelor sau a obiectelor;

    d) măsurile de securitate în cazul schimbării condiţiilor meteorologice care ar putea afecta negativ securitatea schelei în cauză;

    e) condiţiile în materie de sarcini admise;

    f) orice alt risc pe care operaţiile de montare, de demontare şi de modificare îl pot cuprinde.

    4.3.6.2. Persoana care supraveghează şi lucrătorii implicaţi trebuie să aibă la dispoziţie planul de montare, de utilizare şi de demontare menţionat la pct. 4.3.2, în special orice instrucţiuni pe care le-ar putea cuprinde.

    4.4. Dispoziţii specifice de utilizare a tehnicilor de acces şi de poziţionare cu ajutorul frânghiilor

    4.4.1. La utilizarea tehnicilor de acces şi de poziţionare cu ajutorul frânghiilor trebuie respectate următoarele condiţii:

    a) sistemul trebuie să cuprindă cel puţin două frânghii ancorate separat, una constituind mijlocul de acces, de coborâre şi de sprijin (frânghia de lucru), iar cealaltă, mijlocul de asigurare (frânghia de securitate);

    b) lucrătorii trebuie să fie dotaţi cu o centură complexă adecvată, să o utilizeze şi să fie legaţi prin intermediul acesteia de frânghia de securitate;

    c) frânghia de lucru trebuie să fie prevăzută cu un mecanism de coborâre sau de urcare sigur şi să cuprindă un sistem autoblocant care să împiedice căderea utilizatorului în cazul în care acesta pierde controlul mişcărilor. Frânghia de securitate trebuie să fie echipată cu un dispozitiv mobil de oprire a căderii, care însoţeşte lucrătorul în timpul deplasării;

    d) uneltele şi celelalte accesorii pe care le utilizează un lucrător trebuie să fie legate de centura complexă sau de scaunul lucrătorului ori să fie ataşate printr-un alt mijloc adecvat;

    e) lucrul trebuie să fie corect organizat şi supravegheat, astfel încât lucrătorul să poată să primească imediat primul ajutor în caz de accident;

    f) lucrătorii în cauză trebuie, în conformitate cu art. 10 din hotărâre, să beneficieze de o instruire adecvată şi specifică operaţiilor avute în vedere, în special în privinţa procedurilor de salvare.

    4.4.2. În condiţii excepţionale în care, ţinând cont de evaluarea riscurilor, utilizarea unei a doua frânghii ar conduce la un lucru mai periculos, poate fi permisă utilizarea unei singure frânghii în condiţiile în care au fost luate măsurile adecvate pentru asigurarea securităţii, în conformitate cu legislaţia şi/sau cu practicile naţionale. »





 

Exemplu  :
SCHEMA DE ASAMBLARE


 
 
LEGENDA
cadru.
2. bara orizontala
3. bara diagonala
4. platforma de aluminiu cu chepeng
5. plataforma metalica
6. balustrada laterala
7. scara
8. cadru suplimentar
9. balustrada dubla pentru picior
10. balustrada frontala
11. scripete mobil
12. extensie platforma
13. suport
14. picior reglabil cu placa
15. teava cu zavor
16. stift de siguranta 










 
MODEL A-3 STANDARD






- Cadrele si accesoriile sunt fabricate din otel de inalta calitate, din teava cu diametrul de 42 mm si grosimea peretelui de 2mm.
- Treptele scarilor sunt din otel de 25 x 1,8 mm. Se asambleaza cu diagonale si bare orizontale de 25 si 29 mm.
- Permit montarea diverselor accesorii, cum ar fi fuste de protectie, balustrade de protectie si platforme de aluminiu cu chepeng incorporat, pentru a facilita accesul in interiorul schelei.
 

 

Sau 

Ghid schele metalice
MODEL FER 48 EUROPEO
UNE-EN 12810 • EN 12811 • UNE-EN 39


- Sistemul modular FER 48 EUROPEO este fabricat din teava de inalta calitate cu diametrul de 48 mm.
- Barele metalice orizontale si diagonalele sunt din teava cu diametrul de 42 mm galvanizat la cald
- O gama larga de accesorii pentru o activitate usoara si sigura: bare de mana, cuplaje fixe si rotitoare (Norma EN-74) etc.
- Platforme antiderapante din otel sau aluminiu, clasele 3 si 5.
- Protectie cu vopsea epoxidica, prin zincare sau galvanizare la cald.
- Asamblare rapida si usoara prin sistemul de conectare gravitational.
MOD DE ASAMBLARE
Plasati picioarele reglabile pe sol si verificati verticalitatea si orizontalitatea.
Montati modulele schelei pe picioarele reglabile si fixati-le cu bare orizontale si diagonale.
Montati platformele si cuplati-le cu cadrele prin stifturile de siguranta. Pentru accesul la nivelele superioare ale schelei, folositi platforme de aluminiu cu chepeng.
Montati fustele orizontal se transversale pentru a preveni caderea obiectelor mici.
Montati barele de mana pe partea exterioara a schelei, acolo unde nu se lucreaza.
Verificati intreaga structura si folositi sistemele de ancorare a schelei la fatada: tevi cu carlig erc. Ancorele trebuie montate la o distanta maxima de 4 metri pe verticala intre ele si 6 metri pe orizontala.
Cand structura a atins inaltimea necesara, montati elementele terminale (cadre suplimentare, capete de balustrada etc.).


Schela profesionala MILLENIUM din aliaj usor de aluminiu; conceput pentru utilizare profesionala si pentru bricolaj. Construit din module de 2,1 m si de 0,90 m pentru o înaltime maxima de lucru de 10,18 m este ideala pentru lucrari de zugravit si întretinere. Este construita dintr-un aliaj foarte usor din aluminiu tubular ? 42 mm cu trepte striate anti-alunecare.Este alcatuita din foarte putine elemente care o fac usoara, de dimensiuni reduse în timpul transportului si usor de montat în putine minute si fara sa fie nevoie de scule.



CARACTERISTICI TEHNICE:
Dimensiuni Modul A(fara  Baza): m 1,60x0,80
Dimensiuni Modul B (cu Baza): m 1,70x1,30 
Plan de lucru complet: m 1,40x0,60 (Kg 12,5)
Greutate Kit 4 nivelatoare (optional):  1,6 Kg (0,4 Kg fiecare)
Capacitate de nivelare de la 0 la 20 cm
Capacitate: Kg 200/mp (inclusiv 2 persoane)
Pas trepte striate: cm 30 
Roti cu frâna: ? 125 



 

 

12. Măsuri privind  utilizarea  echipamentelor  de  protecţie  individuală  corespunzătoare

-  echipamentele  de  proecţie  individuală  vor  respecta    cerinţele  HOTĂRÂRII  nr. 1048 din 9 august 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de muncă

-  Componenţa  echipamentului individual de protecţie pentru lucrul la înălţime se va stabili şi se va acorda în funcţie de domeniul de activitate, complexitatea tehnologiei aplicate, specificul condiţiilor de muncă şi conform H.G. 1048 / 2006 . Este interzisă utilizarea echipamentelor individuale de protecţie care nu sunt realizate şi certificate în conformitate cu standardele şi normativele de echipamente de protecţie în vigoare. Echipamentul individual de protecţie specific eliminării pericolului căderii în gol trebuie suplimentat, de la caz la caz, cu echipament individual de protecţie pentru combaterea riscurilor de accidentare şi îmbolnăviri profesionale, specific activităţilor desfăşurate la înălţime.





13.  Măsuri privind  cunoaşterea  utilizării  corespunzătoare  a  ustensilelor  de  mână; 



-  Uneltele/ ustensile,  aparatele,  echipamentele  manuale  se  vor  folosi  de  către  studenţi  numai  după  o  demonstraţie  practică  a  profesorului  coordonator  sau  specialistului  în  domeniu  practicii  profesionale,   în  conformitate  cu  modul  de  utilizare  expus  de  producător. 







Întocmit, 

Coordonator  activităţi  ssm,

Ing.  Mariana  Lăzărean









Notă
-  acestea  sunt  măsuri  şi  obligaţii  cu  caracter  general;

- dacă în cadrul activităţilor practicii  profesionale  sunt identificate măsuri  şi  obligaţii  specifice în  vederea  evităţii  accidentelor sau îmbolnăvirilor  în  timpul  practicii   profesionale, acestea  trebuie nominalizate şi exemplificate studenţilor în cadrul instructajului  de  securitate  şi  sănătate  în  muncă  (protecţia muncii) .