Prima pagină‎ > ‎Regulamente‎ > ‎

Metodologia alegerilor conducerilor academice

Metodologia de organizare si desfasurare a alegerilor conducerilor academice

I. Dispozitii generale


1. Organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru structurile şi funcţiile de conducere academică din Universitatea din Bucureşti vor fi conforme cu legislaţia în vigoare, cu prevederile OMECT nr. 2538/1.11.2007 şi cu prevederile Cartei Universităţii din Bucureşti.

2. Perioada de organizare, desfăşurare a alegerilor şi de validare internă a structurilor şi funcţiilor de conducere este noiembrie 2007 – martie 2008.

3. Senatul va adopta şi va face publică prezenta metodologie cu cel puţin două săptămâni înainte de începerea alegerilor.

4. Metodologia şi calendarul alegerilor se vor afişa pe situl Universităţii din Bucureşti în termen de 7 zile de la aprobarea lor de către Senat şi se vor transmite şi la MECT.

5. Alegerile se vor desfăşura pentru structurile universitare aprobate înaintea începerii anului universitar 2007-2008, prin hotărâre de guvern.

6. În toate structurile de conducere pot fi aleşi numai membri ai comunităţii universitare, cadre didactice şi cercetători cu normă de bază în universitate şi contract de muncă pe perioadă nedeterminată, respectiv studenţi de la toate ciclurile de studii universitare şi forme de învăţământ. Ponderea studenţilor este de 25 %, cu exceptia structurilor de conducere ale catedrelor.

7. Alegerile reprezentanţilor studenţilor în structurile de conducere academică sunt organizate de către studenţi, respectând prevederile cartei universitare, cu sprijinul logistic acordat de către conducerile facultăţilor şi ale universităţii.

8. La şedinţele de alegeri participă cadre didactice şi cercetători titulari ( titular este orice cadru didactic sau cercetător care a ocupat postul prin concurs la Universitatea din Bucureşti). Pentru structurile şi funcţiile de conducere pot candida numai cadrele didactice şi cercetătorii din Universitatea din Bucureşti, conform art.6.

9. Pentru nici o funcţie de conducere nu pot candida persoanele care au împlinit vîrsta legală de pensionare, prevăzută în art. 129, alin. 1 din legea 128/1997.

10. Pentru funcţiile de şef de catedră, director de departament, prodecan, decan, secretar ştiinţific al senatului, prorector şi rector pot candida cadre didactice titulare având funcţia didactica de profesor universitar sau de conferenţiar universitar. Pentru funcţia de secretar ştiinţific al consiliului facultatii pot candida şi lectori cu titlul de doctor recunoscut de MECT.

11. Candidaturile pentru funcţiile de rector, prorectori, secretar stiinţific al senatului, decan, prodecani, secretar ştiinţific al consiliului facultatii, director de departament şi şef de catedră trebuie anunţate public cu minimum 15 zile înainte de data alegerilor, fiind însoţite de un curriculum vitae şi un proiect managerial.

12. Perioada pentru care se exercită mandatul funcţiilor de conducere este egală cu perioada mandatelor structurilor care le-au ales.

13. Numărul de mandate succesive pentru funcţiile de rector şi decan pe care le poate exercita o persoană este de două.

14. Numărul de prodecani se stabileşte de Senat, în funcţie de numărul de studenţi şi de domeniile de învăţământ.

15. Şedinţele de constituire a noilor structuri de conducere sunt prezidate de decanul de vârstă, asistat de cel mai tânăr membru al acestora.

16. Şedinţa de constituire a noilor structuri de conducere este legal constituită numai dacă sunt prezenţi cel puţin 2/3 din numărul membrilor structurii respective.

17. Pentru toate structurile şi funcţiile de conducere votul este direct şi secret.

18. Se declară alese în organismele de conducere, în ordinea descrescătoare a numărului de voturi „pentru”, persoanele care au obţinut majoritatea voturilor (jumătate plus unu) din totalul membrilor electori.

19. Dacă pentru un loc de reprezentare sau pentru o funcţie de conducere niciunul dintre candidaţi nu a obţinut cel puţin jumătate plus unu din voturi, atunci se organizează un nou tur de scrutin, la care participă numai primii doi candidaţi clasaţi în ordinea descrescătoare a numărului de voturi obţinute. Se declară ales candidatul care a obţinut jumătate plus unu din totalul membrilor electori. Se declară vacante poziţiile pentru care candidaţii nu au întrunit această majoritate.

20. O persoană poate exercita o singură funcţie de conducere în cadrul universităţii.

21. Exercitarea mandatului unei noi structuri sau funcţii de conducere, cu excepţia rectorului, începe după validare. Exercitarea mandatului rectorului începe de la data emiterii ordinului de ministru prin care acesta a fost confirmat. Până la confirmarea rectorului ales, atribuţiile funcţiei sunt exercitate de rectorul în exerciţiu, dar nu mai târziu de 31 martie 2008.

22. Desfăşurarea şedinţei de constituire, inclusiv rezultatele alegerilor, se consemnează intr-un proces - verbal.

23. Alegerile organismelor de conducere sunt realizate succesiv la nivelul catedrelor, departamentelor, facultăţilor şi Universităţii din Bucureşti.

24. Alegerea unei persoane într-un organism de conducere se face numai cu consimţământul acesteia.

II. Norme de reprezentare

1. Numărul membrilor în consiliile facultăţilor şi departamentelor este după cum urmează:
- până la 50 posturi didactice - 15 membri,
- între 51-100 posturi didactice - 15-29 membri,
- între 101-300 posturi didactice - 29-41 membri,
- peste 300 posturi didactice - 41-55 membri.
Numărul efectiv de membri în consilii se stabileşte proporţional cu numărul cadrelor didactice titulare conform I. 8.

2. Numărul reprezentanţilor facultăţilor în Senat este proporţional cu numărul posturilor didactice şi cu numărul studenţilor fiecărei facultăţi. Numărul reprezentanţilor facultăţilor în Senat se stabileşte de Senatul în funcţiune la data alegerilor. 

Din Senat mai fac parte directorii departamentelor din subordinea Universităţii, directorul Bibliotecii Centrale Universitare şi maxim trei reprezentanţi ai organizaţiilor studenţeşti la nivel de Universitate, cu condiţia să facă dovada reprezentării a cel puţin 10 facultăţi.

Locurile ex officio sunt supranumerare faţă de structura reprezentativă a organismelor deliberative.

III. Alegerile la nivelul catedrelor

1. Alegerea şefului de catedră se face de către corpul profesoral şi cercetătorii catedrei respective, titulari cu post ocupat prin concurs la Universitatea din Bucureşti. Persoanele care candidează pentru funcţia de şef de catedră trebuie să aibă gradul didactic de profesor sau conferenţiar universitar şi să aibă o experienţă suficientă în activităţile didactice şi de cercetare.

2. a În cadrul şedinţei de alegeri, şeful catedrei va prezenta un raport asupra activităţii depuse, după care îşi va încheia mandatul.

2. b Şedinţa de alegeri va fi prezidată de decanul de vârstă al colectivului de catedră , asistat de cel mai tânăr membru al catedrei. Decanul de vârstă va anunţa numărul total de electori si numărul celor prezenţi, precum si numărul de voturi necesar unui candidat pentru a fi declarat ales.

3. Alegerea şefului de catedră se face prin înscrierea pe buletinele de vot a candidaţilor care şi-au anunţat public candidatura cu minim 15 zile inainte de data alegerilor. În cazul în care nu există candidaţi, în şedinţa de alegeri fiecare membru al catedrei face o propunere prin vot secret.

Dacă un candidat obţine majoritatea de voturi (jumătate plus unu din totalul membrilor electori), este ales şef de catedră. Dacă nici unul dintre candidaţi nu a întrunit majoritatea cerută, atunci se organizează un nou tur de scrutin la care participă candidaţii clasaţi pe primele două locuri în ordinea descrescândă a numărului de voturi "pentru" obţinute. Este declarat ales candidatul care obţine jumatate plus unu din numarul membrilor electori.

4. În cadrul aceleiaşi şedinţe se procedează la alegerea biroului catedrei şi a reprezentanţilor catedrei în consiliul facultăţii.

Şeful catedrei care îşi încheie mandatul este membru ex officio al biroului nou ales al catedrei, în condiţiile respectării principiilor generale de eligibilitate în organismele de conducere.

Şeful catedrei care îşi începe mandatul este membru de drept al noului consiliu al facultăţii, în cadrul numărului de locuri alocat catedrei.

Numărul reprezentanţilor catedrei în consiliul facultăţii se stabileşte de către consiliul în funcţiune la data organizării alegerilor, asigurându-se o reprezentare proporţională cu numărul titularilor de posturi didactice şi de cercetare din catedre şi colective didactice şi de cercetare.

5. Cu prilejul desfăşurării şedinţei de alegeri se încheie un proces-verbal care conţine rezultatele votului, numele şefului de catedră şi numele reprezentanţilor catedrei în consiliul facultăţii. Procesul-verbal, semnat de cel care l-a întocmit şi de toţi membrii catedrei, va fi depus la decanatul facultăţii, unde se păstrează pe toată perioada mandatului, după care se arhivează.

6. Consiliul în funcţiune la data organizării alegerilor analizează modul de desfăşurare a alegerilor de la nivelul catedrelor şi confirmă legalitatea alegerii şefilor de catedre şi a reprezentanţilor catedrelor în consiliul facultăţii. În cazul în care se constată încălcări ale prevederilor Cartei Universitare, consiliul facultăţii este împuternicit să hotărască organizarea de noi alegeri în termen de o săptămână de la data luării deciziei de invalidare.

IV. Alegerile la nivelul departamentelor

1. Alegerea directorului departamentului din subordinea facultăţii se face potrivit procedurii alegerilor de la nivelul catedrelor.

2. Alegerile la nivelul departamentelor din subordinea Universităţii se fac potrivit procedurii alegerii la nivelul facultăţii.

V. Alegerile la nivelul facultăţii

1. Alegerea consiliului facultăţii se face prin una din următoarele variante: 

a) prin desemnarea membrilor noului consiliu de către catedrele şi departamentele din structura facultăţii;

b) prin alegerea membrilor noului consiliu (cadre didactice si cercetatori) de către adunarea generală a cadrelor didactice si cercetatorilor, pe baza propunerilor catedrelor si departamentelor din structura facultăţii, pe locurile rezervate acestor catedre sau departamente, în ordinea numărului de voturi valide exprimate, prin excepţie de la I. 19.

Consiliile în exerciţiu vor decide asupra variantei ce va fi folosită la alegeri, cu 15 zile înainte de data alegerilor la nivelul catedrelor.

2. Desemnarea reprezentanţilor studenţilor în consiliul facultăţii se face conform unor proceduri proprii stabilite de aceştia. Aceste proceduri se fac publice cu cel puţin 15 zile înainte de data alegerilor.

3. Decanul care îşi încheie mandatul prezintă raportul conducerii facultăţii şi lista noului consiliu.

Noul consiliu desemnează decanul de vârstă, asistat de cel mai tânăr membru al acestuia care să conducă şedinţa de alegeri a decanului, prodecanilor şi secretarului ştiinţific şi a reprezentanţilor facultăţii în Senatul Universităţii. Decanul de vârstă va anunţa numărul total de electori si numărul celor prezenţi, precum si numărul de voturi necesar unui candidat pentru a fi declarat ales.

Alegerea decanului, prodecanilor şi secretarului ştiinţific se face pentru fiecare funcţie în parte. Pentru funcţia de secretar ştiinţific pot candida şi lectori doctori.
Decanul nou ales poate propune prodecani şi secretar stiinţific dintre candidaţii care şi-au depus programul managerial.

Persoanele care candidează pentru una din funcţiile de conducere de la nivelul facultăţii vor depune la decanat, cel puţin cu 15 zile înainte de data alegerilor programe proprii de acţiune pentru perioada mandatului.

Alegerea decanului, prodecanilor şi secretarului ştiinţific se face cu majoritatea de voturi (jumătate plus unu) din totalul membrilor consiliului facultăţii.

4 Pentru conducerea operativă, consiliul facultăţii îşi constituie un birou format din decanul facultăţii, prodecani, secretarul ştiinţific şi reprezentantul studenţilor, ales de studenţii membri în consiliul facultăţii.

Decanul care îşi încheie mandatul este membru ex officio al consiliului nou ales, în condiţiile respectării principiilor generale de eligibilitate în organismele de conducere.

5.Consiliul facultăţii alege reprezentanţii săi în Senat, dintre membrii consiliului, conform normelor de reprezentare stabilite prin Cartă. Alegerea reprezentanţilor corpului profesoral în Senat se face de către cadrele didactice care fac parte din consiliul facultăţii. Alegerea reprezentanţilor studenţilor în Senat se face de către studenţii care fac parte din consiliul facultăţii.

Decanii şi directorii departamentelor din structura Universităţii stabilită prin hotărâre de guvern sunt membri de drept ai Senatului nou ales, pe locurile rezervate acestor structuri. Foştii decani fac parte ex officio din noul Senat.

6. Cu prilejul desfăşurării alegerilor de la nivelul facultăţii se încheie un proces-verbal care conţine rezultatele votului, numele decanului, prodecanilor, secretarului ştiinţific şi numele reprezentanţilor facultăţii în Senatul Universităţii. Procesul-verbal, semnat de cel care l-a întocmit şi de toţi membrii consiliului, va fi depus la decanatul facultăţii, unde se păstrează pe toată perioada mandatului, după care se arhivează.

7. Senatul în funcţiune la data organizării alegerilor analizează modul de desfăşurare a alegerilor de la nivelul facultăţilor şi confirmă legalitatea alegerii decanilor, prodecanilor, secretarilor ştiinţifici şi reprezentanţilor facultăţilor în Senat. În cazul în care se constată încălcări ale prevederilor Cartei Universitare, Senatul este împuternicit să hotărască organizarea de noi alegeri în termen de o săptămână de la data luării deciziei de invalidare.

VI. Alegerile la nivelul Senatului Universităţii

1. Senatul Universităţii se constituie din reprezentanţii aleşi în consiliile facultăţilor şi ale departamentelor din subordinea Universităţii, în limita locurilor rezervate.

Rectorul, prorectorii şi secretarul ştiinţific care îşi încheie mandatul sunt membri ex officio ai Senatului nou ales, pentru următorul mandat, fără a greva asupra cotei de reprezentare a facultăţilor.

Noul Senat se întruneşte în termen de cel mult 30 de zile de la data încheierii alegerilor la nivelul facultăţilor şi departamentelor.

2. Alegerea unor persoane în funcţiile de rector, prorector şi secretar ştiinţific se face, dintre membrii Senatului nou ales, pentru fiecare funcţie în parte.

Pentru funcţia de rector pot candida numai profesori universitari, iar pentru funcţia de prorector şi secretar ştiinţific pot candida profesori sau conferenţiari universitari, care sunt membri ai noului Senat, inclusiv pe locuri ex officio.

Persoanele care candidează pentru funcţiile de rector, prorector şi secretar ştiinţific trebuie să depună la rectoratul Universităţii, cel puţin cu 15 zile înainte de data alegerilor de la nivelul Senatului, programe proprii de acţiune pe perioada mandatului, spre a putea fi consultate de către membrii noului Senat. În şedinţa de alegeri, candidaţii pentru funcţiile de conducere vor răspunde la întrebările adresate de membrii Senatului vizând programele proprii de acţiune pe perioada mandatului.

3. Şedinţa de constituire şi de alegeri va fi condusă de decanul de vârstă, asistat de cel mai tânăr membru al Senatului.

Rectorul care îşi încheie mandatul va prezenta un raport asupra activităţii depuse de vechiul Senat, asupra modului de îndeplinire a mandatului de către rector, prorectori şi secretarul ştiinţific.

Candidaţii pentru funcţia de rector vor fi înscrişi pe buletine de vot. Dacă unul dintre candidaţi întruneşte în primul tur de scrutin majoritatea de voturi (jumătate plus unu din totalul membrilor Senatului), este considerat ales. Dacă nici unul dintre candidaţi nu întruneşte numărul de voturi necesar, se organizează al doilea tur de scrutin la care participă candidaţii clasaţi pe primele două locuri.
Alegerea prorectorilor şi a secretarului ştiinţific se face după una din procedurile următoare, la decizia rectorului:

a). Rectorul nou ales face propuneri pentru prorectori şi secretar ştiinţific. Propunerile vor fi făcute dintre persoanele care şi-au depus candidaturile pentru funcţiile respective.

Lista propusă de rector este votată de membrii Senatului. Candidaţii care întrunesc majoritatea de voturi (jumătate plus unu) din totalul membrilor Senatului sunt consideraţi aleşi. Dacă unii candidaţi nu întrunesc majoritatea cerută, rectorul poate face noi propuneri şi se organizează un nou vot. În caz contrar, locurile rămân vacante, în vederea organizării unor noi alegeri.

b).Aceeaşi procedură ca la alegerea rectorului.

4. Cu prilejul alegerilor la nivelul Senatului, se întocmeşte un proces-verbal care cuprinde rezultatele votului, numele rectorului, prorectorilor şi secretarului ştiinţific. Procesul-verbal se păstrează la rectorat pe perioada mandatului, apoi se arhivează.

5. Rectorul ales de către Senat se confirmă prin ordin al ministrului.

Calendarul alegerilor 2008 – 2012

1. 22 noiembrie 2007 - publicarea metodologiei şi a calendarului.
- transmitere metodologie şi calendar la MECT.

2. 10 – 18 decembrie 2007 - alegeri la nivelul catedrelor şi departamentelor din subordinea facultăţilor
- alegeri reprezentanţi în Consiliu.

3. 19 decembrie 2007 – Senat 

4. 20 decembrie 2007 – 9 ianuarie 2008 - depunerea candidaturilor pentru structurile de conducere la nivelul facultăţii (decan, prodecan, secretar ştiinţific)
- validarea alegerilor de la nivelul catedrelor şi departamentelor. 

5. 25 – 30 ianuarie 2008 – alegeri la nivel de consilii-facultate şi alegerea reprezentanţilor facultăţilor (cadre didactice si studenti) în Senat.

6. 31 ianuarie 2008 - Senat

7. 1 – 8 februarie 2008 – depunerea candidaturilor pentru structurile de conducere la nivelul Universităţii (Rector, Prorectori, Secretar Ştiinţific)

8. 28 februarie 2008 - Senat:
- validarea alegerilor de la nivelul facultăţilor
- alegerea structurilor de conducere la nivelul Universităţii