Teorii şi Metode de Cercetare în Ştiinţele Comunicării Vă rugăm să consultaţi şi documentele ataşate.Misiune/ Obiective: Masteratul este un un program interdisciplinar format din cursuri ce acoperă o problematică extem de diversă: de la comunicarea interculturală şi organizaţională la cea politică şi noile tehnologii de comunicare. Abordarea domeniului se va realiza, în principal, din perspectiva decelării principalelor tendinţe şi modele contemporane în domeniul comunicării. Programul de masterat propus este construit în jurul a trei cuvinte-cheie: ştiinţele comunicării, modele, metode, abordate interdisciplinar, interactiv şi pe bază de proiecte (individuale şi de grup). Program/ cursuri: CURSURI ANUL I (comune cu Școala Doctorală de Științe ale Comunicării)
CURSURI ANUL II (comune cu trei Programe Masterale – Campanii de Comunicare în Relații Publice și Publicitate; Comunicare și Resurse Umane; Jurnalism Politic)
Admitere: 1. Proba scrisă: Proiect de cercetare (circa 12.000 de semne) din profilul programului masteral. Proiectul de cercetare se va axa pe o analiză succintă a unui fenomen din domeniul științelor comunicării (comunicarea interpersonală, comunicarea de masă, comunicarea organizațională, comunicarea politică, new media, social media etc.). Structura proiectului de cercetare trebuie să includă următoarele aspecte:
Mai jos regăsiți modul de citare în text și modul de realizare a bibliografiei. (pentru detalii, vezi http://www.swin.edu.au/lib/guides/harvard_system.pdf Pot fi folosite şi alte sisteme de citare recunoscute internaţional) A. În interiorul textului: pentru citatele exacte, între ghilimele, se vor folosi următoarele forme de citare: „ .......................” (Silverman, 2004, p. 77) De la trei autori în sus se va folosi expresia et alii (şi alţii), urmând ca, la bibliografie, să apară numele tuturor autorilor, astfel: (Christians et alii, 2001, pp. 33-34) Pentru citate indirecte şi parafrazări, nu este nevoie să precizaţi pagina: Silverman (2004) descrie/ arată/ precizează că... În cazul unui autor citând alt autor, se vor folosi următoarele variante, urmând ca, la bibliografie, să apară numai informaţia despre cartea citită (în cazul acesta, Scott, Richard (2004), Instituţii şi organizaţii, Iaşi, Polirom.): (DiMaggio şi Powell, 1983, apud Scott, 2004) sau (DiMaggio şi Powell, 1983, citaţi în Scott, 2004) B. În bibliografie, numele complet al autorului şi celelalte date relevante despre o sursă vor apărea, în ordine alfabetică şi în forma grafică de mai jos: 1. Carte cu un autor Scott, Richard (2004), Instituţii şi organizaţii, Iaşi, Polirom. Silverman, David (2004), Interpretarea datelor calitative: metode de analiză a comunicării, textului şi interacţiunii, Iaşi, Polirom. 2. Carte cu doi sau trei autori Goodwin, Gene şi Smith, Ron (1994), Groping for Ethics in Journalism, ed. III, Iowa, Iowa State University Press. 3. Carte fără autor - O plasaţi în bibliografie la litera cu care începe titlul lucrării. *** Mic Dicţionar Enciclopedic - MDE (1978), ed. II, Bucureşti, Editura ştiinţifică şi enciclopedică. 4. Carte cu un editor/ coordonator Coman, Mihai (coord.) (2009), Manual de jurnalism, ed III, Polirom, Iaşi. 5. Capitol într-o carte - Oferiţi detaliile capitolului mai întâi, apoi detaliile lucrării în care apare. Puneţi numele capitolului sau ale articolului între ghilimele. Roşca, Luminiţa (2009), „Textul jurnalistic”, în Coman, Mihai (coord.), Manual de jurnalism, ed III, Polirom, Iaşi, pp. 109-117. 6. Reviste ştiinţifice Boicu, Ruxandra (2011), „Discursive Norms in Blogging”, în Revista Română de Jurnalism şi Comunicare, nr. 1, anul VI, serie nouă, pp. 54-62. 7. Articole de ziar/ articole online: Obae, Petrişor, 22 noiembrie 2007, „Povestea EVZ, spusă de fondatorul său”, Evenimentul zilei, www.evz.ro, accesat 1 aprilie 2008. Dacă aveți nelămuriri, vă rugăm să ne scrieți pe adresa: tmcscmaster@gmail.com. 2. Proba orală: Susţinerea proiectului în faţa comisiei. Director program: Lector univ. dr. Adriana ȘTEFĂNEL adriana.stefanel@fjsc.ro |
