Admitere la specializarea PUBLICITATE

Acest program de licenţă, cu un caracter aplicativ prin excelenţă urmăreşte să formeze profesionişti şi experţi în branding, marketing, media planning, comportamentul consumatorului, publicitate online, social media etc. capabili să-şi asume cea mai mare parte a sarcinilor curente legate de comunicarea specifică publicităţii.
Primele trei semestre oferă cursuri comune celor trei specializări: jurnalism, relaţii publice şi publicitate, familiarizând studenţii cu fundamentele comunicării, sistemul mass media, bazele sociologiei, modelele şi teoriile jurnalismului, publicităţii şi relaţiilor publice. În ultimele trei semestre se studiază managementul agenţiei de publicitate, cerecetarea în publicitate, creativitatea publicitară etc. Absolvenţii programului lucrează în agenţii de publicitate naţionale şi internaţionale, organizaţii şi agenţii guvernamentale şi non guvernamentale etc. Ei creează şi implementează campanii pentru produse şi servicii, realizează cercetare de piaţă, construiesc  campanii de branding şi rebranding etc.
Pregătirea studenţilor înscrişi la această specializare presupune valorificarea creativităţii, pasiunea de a construi imaginea unor branduri, capacitatea de a gândi strategic. Cunoştinţele acumulate sunt aplicate în campaniile desfăşurate pe briefuri primite din agenţii şi relaţia dintre teorie şi practică este foarte strânsă.
Programul de studii PUBLICITATE răspunde nevoilor profesionale de pe piaţa muncii, iar planul de învăţământ se raportează la evoluţia rapidă a industriei şi a tehnologiei.
Programul  pregăteşte  studenţi posedând un set de competenţe generale și de specialitate menite să asigure o rapidă inserţie pe piaţa muncii în variate precum :
1222 Conducători în domeniul publicităţii şi relaţiilor publice
122201 Șef agenție reclamă publicitară
122202 Șef birou reclamă publicitară
122203 Șef serviciu reclamă publicitară
2431 Specialiști în publicitate și marketing
243101 Art director publicitate (studii medii), Nivelul de instruire: 4 (studii superioare)
243103 Specialist marketing, Nivelul de instruire: 4 (studii superioare)
243104 Manager de produs, Nivelul de instruire: 4 (studii superioare)
265422 Copywriter publicitate (studii superioare)
265423 Media planner
2166 Designeri grafică și multimedia
216601 Designer grafică, Nivelul de instruire: 4 (studii superioare)
216609 Art director, Nivelul de instruire: 4 (studii superioare)
216610 Designer pagini web (studii superioare), Nivelul de instruire: 4 (studii superioare)

SURSA: www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Munca/COR/2013_ISCO_08_lista_alfabetica_ocupatii_cor.pdf



Examenul de admitere, cu durata de 3 ore, constă într-o probă scrisă cu trei subiecte:

- limba română
- creativitate
- argumentare

1) Subiectul de limba română nu cuprinde elemente de sintaxă a propoziţiei sau a frazei, ci cuprinde elemente de lexic, morfologie (care vizează vorbirea corectă), semantică, fonetică, ortografie şi punctuaţie. 
Formula probei este a unui examen cu itemi de tip grilă. Principalele cerinţe în formularea subiectelor se pot organiza după nivelele de analiză astfel:
1. La nivel lexical sunt vizate probleme de sinonimie, antonimie, omonimie, câmpuri lexicale, familii lexicale (derivare, prefixare). .
2. La nivel morfologic accentul se va pune pe conjugări verbale, declinări substantivale (forme de genitiv, folosirea pluralului), grade de comparaţie adjectivale şi forme invariabile ale acestora. De asemenea, prezintă interes şi respectarea regulilor acordului verbal, pronominal şi adjectival.
3. La nivel semantic, accentul se pune pe înţelegerea corectă a mesajului, inclusiv a unor expresii şi pe corectarea unor erori provocate de: pleonasm, tautologie, anacolut, confuzia paronimică. Aceste exerciţii vor avea în vedere şi corectarea de greşeli în enunţuri date.
4. La nivel fonetic accentul se va pune asupra despărţirii corecte în silabe (prin respectarea regulilor din DOOM 2) şi a recunoaşterii unor greşeli de tipul cacofoniei. 
5. La nivelul punctuaţiei şi al ortografiei interesează respectarea regulilor de scriere corectă, recunoaşterea greşelilor de punctuaţie. 

Bibliografie: 
1. Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române (DOOM 2), ediţia a 2-a revizuită şi adăugită, 2005, Bucureşti: Academia Română, Institutul de Lingvistică “Iorgu Iordan-Al. Rosetti ”;
2. Manualele şcolare clasele a IX-a, a X-a, a XI-a, a XII-a, oricare dintre cele avizate şi aprobate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice indiferent de editură şi/ sau anul apariţiei, dar nu înainte de 2007, conform listei manualelor publicată de minister pe www. edu.ro (din manual se vor considera parte a bibliografiei doar probleme legate de aplicarea normelor ortografice, ortoepice şi de punctuaţie, precum şi elemente referitoare la nivelurile limbii: fonetic, lexical, semantic, morfologic);
3. Dicţionarul explicativ al limbii române, editat de Academia Română, Institutul de Lingvistică “Iorgu Iordan-Al. Rosetti” ediţia a 2-a revizuită, 2009 Bucureşti: Ed. Univers Enciclopedic Gold; 
4. Marcu, Florin, Dicţionar de neologisme, ediţia a X-a revizuită, 2008 (sau ediţii ulterioare), Ed. Saeculum;
5. Bulgăr, Gheorghe, Dicţionar de sinonime, 2000 (sau ediţii ulterioare), Bucureşti: Palmyra; 
6. Bulgăr, Gheorghe, Dicţionar de omonime, 2006 (sau ediţii ulterioare), Bucureşti: Lucman.

Ca răspuns la numeroasele întrebări legate de subiectele de gramatică/ limba română, precizăm că la toate probele se vor da subiecte tip grilă, cu o singură variantă de răspuns.


2) Subiectul de creativitate
 presupune redactarea unui text narativ pe baza unui suport, a unui stimul dat, ca de exemplu: o imagine, o situaţie dată, un final, un început, un proverb etc. 
Textul narativ redactat vizează în construirea lui următoarele aspecte: 
- Respectarea momentelor subiectului; 
- Realizarea unor portrete ale personajelor; 
- Încadrarea acţiunii într-un anumit context spaţio-temporal; 
- Prezenţa unor aspecte descriptive ale cadrului şi ale atmosferei în care se derulează acţiunea; 
- Folosirea unor tehnici narative adecvate subiectului; 
- Raportarea explicită la suportul narativ oferit; 
- Coerenţa şi verosimilul evenimentelor. 


3) Subiectul de argumentare
 presupune construirea unui text argumentativ în care candidaţii să-şi exprime opinia (pro sau contra) asupra unei probleme/chestiuni/ situaţii actuale care generează dezbateri si controverse.. Structura de bază a textului argumentativ presupune: 
- prezentarea într-o frază a tezei expuse în cerin
ță; 
- prezentarea opiniei autorului într-un paragraf; 
- enumerarea argumentelor corelate cu eventualele contraargumente; 
- concluzia, care trebuie să fie întotdeauna în favoarea tezei autorului ; 
- concluzia nu trebuie prezentată direct, ci printr-o construc
ție sugestivă și expresivă care să învedereze faptul că l-ați convins pe potențialul interlocutor de argumentarea dumneavoastră.