Admitere la specializarea COMUNICARE ȘI RELAȚII PUBLICE

Specializarea Comunicare și relații publice oferă cunoștințele și dezvoltă abilitățile necesare exercitării profesiei de specialist în relații publice, în cadrul departamentelor de comunicare, firmelor de relații publice, birourilor de presă etc. Relaţiile publice sunt practicate în instituţii guvernamentale, dar şi în organizaţii non-guvernamentale, pentru firme care urmăresc profitul, dar şi pentru asociaţii civice sau ecologice, pentru insituţii bancare, dar şi pentru instituţii educaţionale, medicale şi culturale. Studenții dobândesc competențele cerute de numeroase tipuri de activităţi precum: conceperea şi redactarea diferitelor mesaje (comunicate de presă, interviuri, scrisori); menţinerea unor relaţii de colaborare cu reprezentanţii mass-media (activitate specifică purtătorilor de cuvânt); cercetarea (analiza mesajelor, analiza opiniei publice, monitorizarea unor programe); conceperea şi implementarea planurilor de campanie de promovare a imaginii (unei organizaţii, unui produs, unei personae), de promovare a unei idei și de responsabilitate socială; organizarea de evenimente (conferințe de presă, lansare de produse, aniversări, vizite de presă, expoziții etc); consilierea şi pregătirea unor lideri pentru apariţii publice; producerea de reviste de întreprindere, pliante, broşuri; şi, nu în ultimul rând, gestionarea eficientă, din perspectiva comunicării, a situațiilor de criză cu care se pot confrunta instituțiile.


Examenul de admitere, cu durata de 3 ore, constă într-o probă scrisă cu trei subiecte:
- limba română
- argumentare
- creativitate

1) Subiectul de limba română se bazează pe programa școlară din clasele V-VIII, aprobată de Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice
(http://programe.ise.ro/Portals/1/Curriculum/Progr_Gim/LC/Limba%20si%20literatura%20romana_clasele%20a%20V-a%20-%20a%20VIII-a.pdf).
Subiectul de limba romană își propune să verifice cunoștiințele candidaților referitoare la:
1. Stăpânirea lexicului limbii române, în special în probleme de sinonimie, antonimie, omonimie, registre stilistice (regional, arhaic, neologic, popular), câmpuri lexico-semantice, familii lexicale (derivare, prefixare), împrumuturi lexicale, cuvinte polisemantice.
2. Cunoașterea semanticii
, prin verificarea înţelegerii corecte a unor expresii, prin capacitatea de a corecta erori provocate de tipul: pleonasm, paronime.
3. Cunoșterea unor aspecte ale morfologiei:
verbul (persoană, număr, conjugări, moduri, timpuri, diateze, acord); substantivul (clasificări, gen, declinări, număr, cazuri, clasificări ale articolelor); pronume (clasificări, acord); adjectivul (clasificări, forme flexionare, grade de comparație, acord).
4. Cunoașterea și aplicarea regulilor punctuaţiei şi ale ortografiei
- respectarea regulilor de scriere corectă, recunoaşterea greşelilor de punctuaţie.

Subiectul de gramatică este sub forma unui test grilă. 
BIBLIOGRAFIE

1. Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române (DOOM 2), ediţia a 2-a revizuită şi adăugită, 2005, Bucureşti: Academia Română, Institutul de Lingvistică “Iorgu Iordan-Al. Rosetti ”;
2. Dicţionarul explicativ al limbii române, editat de Academia Română, Institutul de Lingvistică “Iorgu Iordan-Al. Rosetti” ediţia a 2-a revizuită, 2009, Bucureşti: Ed. Univers Enciclopedic Gold;
3.  Valeria Guțu Romalo, Corectitudine şi greșeală: limba română de azi (ed. a 3-a, rev.), 2008, București: Editura Humanitas.
4. Manualele școlare V-VIII care respectă programa școlară aprobată de Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice (vezi linkul de mai sus).

Ca răspuns la numeroasele întrebări legate de subiectele de gramatică/ limba română, precizăm că la toate probele se vor da subiecte tip grilă, cu o singură variantă de răspuns.


2) Subiectul de argumentare
urmărește să verifice abilitățile candidaților de a dezbate o temă, de a exprima în mod clar și convingător anumite opinii, de a identifica argumente și elementele care le susțin și de a construi contra-argumente în raport cu argumentele dintr-un anume text. În general, un text argumentativ prezintă la început, în mod succinct, teza inițială (tema solicitată în enunțul probei), apoi dezvoltă opiniile autorului, adaugând argumente și elemente care să le susțină, într-o construcție logică, atrăgătoare, convingătoare. Dacă tema examenului o cere, pe lângă argumentele de pornire, pot fi elaborate și contra-argumente; de asemenea este posibil ca această probă să solicite numai construirea de contra-argumente, în raport cu argumentele existente într-un text dat. Concluzia oferă o sinteză a dezvoltării argumentelor, subliniind factorii, care sunt în favoarea tezei autorului; ea trebuie elaborată printr-o construcție sugestivă și expresivă.

3) Subiectul de creativitate
își propune să dezvăluie aptitudinile candidaților de a construi, cu ajutorul unor mijloace stilistice adecvate, mesaje care să prezinte în mod expresiv anumite situații. Cel mai adesea elementele care permit structurarea textului și transmiterea mesajului țin de tehnicile narațiunii. Creativitatea candidatului se manifestă prin elaborarea unui text original – originalitatea acestuia este asigurată de un „scenariu” interesant, dar logic, de organizarea textului în mod gradat către un deznodământ incitant, de folosirea unui stil adecvat situației respective, de mijloacele expresive care construiesc în mod pertinent o anumită atmosferă. Creativitatea se poate testa și prin texte care să solicite realizarea unor portrete, descrierea unui anume mediu.