STRUCTURA TEZEI
Cuprins (cu indicarea exacta a paginilor)
IntroducereMotivația alegerii temei: în ce privinţe este semnificativă, pertinentă, racordată la cercetarea naţională şi internaţională etc.
I. SECTIUNEA TEORETICĂ1. Arii disciplinare implicate/ decupaje disciplinare.Situatia
actuală a cercetării (româneşti şi străine) în domeniu, o prezentare
reflexivă a paradigmelor majore, clasice și contemporane, a direcțiilor
teoretice și a conceptelor pe care se va întemeia cercetarea din teză.
Prezentarea și evaluarea ( critică) a bibliografiei specifice ariei -
direcţiei în care se încadrează lucrarea
2. Conceptele de lucruPrezentarea conceptelor, punerea în context critic, operaționalizarea lor
3. Ipoteze sau obiectiveCadrul
teoretic conţine atât o retrospectivă a problematicii (punctele forte
şi punctele slabe ale cercetărilor anterioare) cât şi o primă parte a
noii perspective (formularea ipotezelor principale şi secundare ale
cercetării). Ipoteza principală sau întrebarea cercetării este nucleul
investigaţiei care obligă cercetătorul la rigoare şi consecvenţă. O a
doua parte a perspectivei este reprezentată de obiectivele principale şi
secundare, în general, derivate din ipoteze şi formulate ca relaţie
între variabile (efectul unei variabile asupra alteia) sau între
indicatori.
II. SECTIUNEA APLICATIVĂ. STUDIUL DE CAZ.1. Opţiunile metodologice.Justificare
şi explicare a metodelor de cercetare alese. In această secţiune este
imperios necesară prezentarea metodei (metodelor alese) ceea ce ar
permite altor cercetători să refacă cercetarea (experimentul) şi să
verifice concluziile. Vor prezentate și dezbătute tehnicile de
colectare, analiză şi tratare a datelor prin diverse mijloace: observare
de teren, interviu semidirijat, focus grup, istorie orală, analiză de
conţinut, analiza discursului, analiza conversației, studiu în arhive
etc.
2. Corpusul pentru studiu Prezentarea şi justificarea pertinenţei
corpusului
ales. Aplicarea metodei sau metodelor stabilite, prezentarea şi
analiza rezultatelor reprezintă partea cea mai importantă a tezei. Cu
ajutorul rezultatelor obținute, ipotezele avansate în cadrul teoretic
sunt confirmate sau infirmate. Deseori relaţii neprevăzute pot fi
descoperite care fără să schimbe referinţa fundamentală a tezei apot
duce dezvoltări subiacente substanţiale. În final interpretarea şi
discutarea rezultatelor precizează modul în care noile cunoştinţe se
integrează în ansamblul domeniului studiat şi în ce mod diferă de
cunoştinţele deja existente.
III. CONCLUZII
În
ce masură cercetarea a atins obiectivele anunţate in Introducere. Dacă
nu le-a atins de ce?( un eşec poate fi la fel de semnificativ ca o
reuşită, dacă este bine explicat). Concluzia unei cercetări ca şi
finalul unui discurs nu introduce rezultate sau interpretări noi, ci
subliniază limitările cercetării sugerând alte piste pentru cercetări
ulterioare.
IV. BIBLIOGRAFIE GENERALĂÎn
evaluarea unei teze sau disertaţii lista referinţelor este extrem de
importantă şi concludentă. Valoarea lucrărilor consultate consacră
credibilitatea şi seriozitatea cercetării, servind şi ca orientare altor
cercetători. Citarea corectă a surselor este, în plus, o chestiune de
etică şi legalitate.
V. ANEXE
TEHNICI DE CITARE ȘI REFERIRE
La
ora actuală, în lumea științifică, există și sunt aplicate numeroase
sisteme de citare și referire. Între acestea cele mai cunoscute modele
sunt UNESCO, Cambridge, Chicago, Harward, A.P.A., la care se adaugă
numeroase variante specifice unor edituri, reviste științifice,
asociații științifice, universități. Dacă modul de a introduce un citat
în text este unitor, nu același lucru se poate spune despre tehnicile de
alcătuire a bibliografiei, unde apar numeroase variațiuni de punere în
pagină :
- Miller, D, 2000, Citizenship and national identity, Polity Press, Cambridge (http://www.swin.edu.au/lib/guides/harvard_system.pdf)
- MILLER, Donald. Citizenship and national identity. Polity Press. Cambridge 2000
(http://www.usq.edu.au/library/help/ehelp/ref_guides/oxford.htm)
Miller, Donald. Citizenship and national identity. Cambridge, Polity press, 2000
(http://www.chicagomanualofstyle.org/tools_citationguide.html)
- Miller, D. (2000). Citizenship and national identity. Cambridge: Polity Press
(Sage Stylebook)
- Miller, D., Citizenship and national identity, Cambridge, Polity Press, 2000, 159 p.
(Charte Hermes)
În
Școala Doctorală de Științele Comunicării vom recomanda folosirea
sistemului A.P.A. (utilizat și în revista Jurnalism și Comunicare)
1. Sistemul de citare
Text + "citat" (sursă) + text:
Din
ansamblul definiților reținem următoarea formulare: "Mitul este o
naraţiune sacră, transmisă oral de la o generaţie la alta, o naraţiune
care relatează cum lumea şi omul au ajuns să aibă forma lor actuală" (A.
Dundes, 1967, p. 117). Considerăm că ......
2. Sistemul de referire
Text + (ansamblu de lucrări evocate) + text
Studiile
consacrate exclusiv conceptului de mit sunt foarte rare (Detienne,
1997a, W. Doty, 1986, G. S. Kirk, 1970, Th. Sebeok (coord), 1972, M.
Untersteiner, 1972, Von Hendy, 2002).
3. Sistemul de alcătuire a bibliografiei (A.P.A.)
Carte cu un autor: Miller, David, 2000, Citizenship and national identity, Cambridge, Cambridge University Press.
Acelasi autor cu mai multe titluri în același an (ordinea alfabetica a titlurilor)
Gallimore, Ronald,1983a, A Christmas Feast, New York, Oxford University Press.
Gallimore Ronald, 1983b, Holiday Gatherings in the Pacific Northwest, Berkeley, University of California Press.
Carte cu doi sau trei autori : Brown, Peter, Broeske, John, 1996, Howard Hughes: the untold story, New York, Dutton Press.
Carte
cu un editor: Brown, Cedric, (ed.) 1996, Indonesia: dealing with a
neighbour, Allen & Unwin with Australian Institute of International
Affairs, St Leonards, NSW.
Capitol într-o carte: Hesketh, Brian,
Rounds, John, 1995, "International cross-cultural approaches to career
development", in WB Walsh & SH Osipow (eds SAU coord), Handbook of
vocational psychology: theory, research, and practice, (editia a II-a),
New Jersey, Lawrence Erlbaum Associates Inc., pp. 84-123
Articol
în reviste științifice: Salusinszky, Ian, 1995, "Thomas Keneally: my
part in his downfall", in Quadrant, vol. 39, no. 10, pp. 23-26.
Articole de ziar sau revistă: "A welcome lowering of rates" 1996, The Australian, 1 August, p. 10.
Articol într-o sursă Internet: Rheingold, Howard, 2000, A Slice of Life in My Virtual Community, http://well.sf.ca.us/serv/ftp.htm, consultat pe 22 august 2011.
Bază de date pe Internet: American Anthropological Association,
2000[1992] Planning for the Future: Current Long-Range Plan for the
American Anthropological Association. Electronic
document,http://www.aaanet.org/committees/lrp/lrplan.htm, consultat pe
22 august 2011.
PRINCIPII DE EVALUARE A DISERTAȚIEI
1. Evaluarea formei
Prezentarea
generală a lucrării este considerată satisfăcătoare dacă ea conţine un
minimum de 150 de pagini de text (fără anexe), font 12, la 1,5 rânduri.
Trimiterile bibliografice: font 10. Folosirea semnelor diacritice
româneşti este obligatorie.
Punerea în pagină este îngrijită dacă
textul este lizibil (prin repartiţia coerentă, logică a paragrafelor),
fără greşeli dactilografice. Este important ca titlul lucrării,
titlurile capitolelor şi subcapitolelor să reflecte adecvat conţinutul.
Lucrarea
este considerată ştiinţific redactată dacă are un aparat critic unitar
şi coerent; dacă normele citării sunt respectate, dacă tabla de materii
este completă, exactă, practică, dacă anexele sunt utile, adecvate
conţinutului, dacă bibliografia finală este bine organizată, conform
normelor şi evident dacă regulile de ortografie sunt respectate.
2. Evaluarea conținutuluiLucrarea
este o scriere academică, bazată pe consultarea creativă a unei
bibliografii teoretice sau lucrări de specialitate. Este foarte
important ca problematica teoretică să fie bine expusă, să dovedească
puterea candidatului de a pune tema sa în contextul paradigmelor
teoretice majore, să reflecte capacitatea de evaluare critică a
teoriilor și abilitatea de a lucra cu abstracțiile. Lucrarea nu trebuie
să arate ca un colaj de informaţii luate din surse diverse și inegale
științific : din contra ea trebuie să arate că există un efort de
integrare şi de interpretare propriu. Nu va fi apreciat amestecul
aleator al surselor, în care clasici ai domeniului sunt "validați" de
autori de manuale, traducători și vulgarizatori ai operelor de referință
din acea disciplină științifică. De asemenea nu va fi apreciată
prezentarea superficială, de-a valma, a tuturor teoriilor (reduse la
câteva paragrafe) indiferent de relevanța lor pentru tema investigată.
Ideile
prezentate trebuie să fie ilustrate cu exemple bine alese. Recursul la
citate trebuie să fie justificat, pertinent, echilibrat. Lucrarea nu
trebuie să constituie o luare de poziţie partizană, parţială, nu
trtebuie să conțină afirmaţii care nu pot fi dovedite ştiinţific.
Lucrarea
trebuie să cuprindă un studiu de caz sau aplicaţii specifice care să
susţină ideile expuse în partea teoretică a lucrării. Studiul de caz
trebuie să fie întemeiat pe un corpus specific, rod al muncii de
investigare a candidatului ; acest corpus trebuie sa fie disponibil
pentru consultare în textul lucrării sau în anexele acesteia.
Lucrarea
trebuie să aplice în mod creator o metodă de cercetare, adecvată atât
corpuslui, cât și obiectivelor propuse. Interpretarea rezultatelor
trebuie să fie întemeiată științific (inductiv sau deductiv) și să
releve capacitatea candidatului de a genera noi cunoștințe.
Lucrarea trebuie să respecte principiile etice ale cercetării științifice.