Elaborarea tezei

STRUCTURA TEZEI

Cuprins (cu indicarea exacta a paginilor)

Introducere

Motivația alegerii temei: în ce privinţe este semnificativă, pertinentă, racordată la cercetarea naţională şi internaţională etc.


I. SECTIUNEA TEORETICĂ

1. Arii disciplinare implicate/ decupaje disciplinare.
Situatia actuală a cercetării (româneşti şi străine) în domeniu, o prezentare reflexivă a paradigmelor majore, clasice și contemporane, a direcțiilor teoretice și a conceptelor pe care se va întemeia cercetarea din teză. Prezentarea și evaluarea ( critică) a bibliografiei specifice ariei - direcţiei în care se încadrează lucrarea

2. Conceptele de lucru
Prezentarea conceptelor, punerea în context critic, operaționalizarea lor

3. Ipoteze sau obiective
Cadrul teoretic conţine atât o retrospectivă a problematicii (punctele forte şi punctele slabe ale cercetărilor anterioare) cât şi o primă parte a noii perspective (formularea ipotezelor principale şi secundare ale cercetării). Ipoteza principală sau întrebarea cercetării este nucleul investigaţiei care obligă cercetătorul la rigoare şi consecvenţă. O a doua parte a perspectivei este reprezentată de obiectivele principale şi secundare, în general, derivate din ipoteze şi formulate ca relaţie între variabile (efectul unei variabile asupra alteia) sau între indicatori.


II. SECTIUNEA APLICATIVĂ. STUDIUL DE CAZ.

1. Opţiunile metodologice.
Justificare şi explicare a metodelor de cercetare alese. In această secţiune este imperios necesară prezentarea metodei (metodelor alese) ceea ce ar permite altor cercetători să refacă cercetarea (experimentul) şi să verifice concluziile. Vor prezentate și dezbătute tehnicile de colectare, analiză şi tratare a datelor prin diverse mijloace: observare de teren, interviu semidirijat, focus grup, istorie orală, analiză de conţinut, analiza discursului, analiza conversației, studiu în arhive etc.

2. Corpusul pentru studiu
Prezentarea şi justificarea pertinenţei corpusului ales. Aplicarea metodei sau metodelor stabilite, prezentarea şi analiza rezultatelor reprezintă partea cea mai importantă a tezei. Cu ajutorul rezultatelor obținute, ipotezele avansate în cadrul teoretic sunt confirmate sau infirmate. Deseori relaţii neprevăzute pot fi descoperite care fără să schimbe referinţa fundamentală a tezei apot duce dezvoltări subiacente substanţiale. În final interpretarea şi discutarea rezultatelor precizează modul în care noile cunoştinţe se integrează în ansamblul domeniului studiat şi în ce mod diferă de cunoştinţele deja existente.


III. CONCLUZII
În ce masură cercetarea a atins obiectivele anunţate in Introducere. Dacă nu le-a atins de ce?( un eşec poate fi la fel de semnificativ ca o reuşită, dacă este bine explicat). Concluzia unei cercetări ca şi finalul unui discurs nu introduce rezultate sau interpretări noi, ci subliniază limitările cercetării sugerând alte piste pentru cercetări ulterioare.


IV. BIBLIOGRAFIE GENERALĂ
În evaluarea unei teze sau disertaţii lista referinţelor este extrem de importantă şi concludentă. Valoarea lucrărilor consultate consacră credibilitatea şi seriozitatea cercetării, servind şi ca orientare altor cercetători. Citarea corectă a surselor este, în plus, o chestiune de etică şi legalitate.


V. ANEXE


TEHNICI DE CITARE ȘI REFERIRE

La ora actuală, în lumea științifică,  există și sunt aplicate numeroase sisteme de citare și referire. Între acestea cele mai cunoscute modele sunt UNESCO, Cambridge, Chicago, Harward, A.P.A., la care se adaugă numeroase variante specifice unor edituri, reviste științifice, asociații științifice, universități. Dacă modul de a introduce un citat în text este unitor, nu același lucru se poate spune despre tehnicile de alcătuire a bibliografiei, unde apar numeroase variațiuni de punere în pagină :

- Miller, D, 2000, Citizenship and national identity, Polity Press, Cambridge (http://www.swin.edu.au/lib/guides/harvard_system.pdf)

- MILLER, Donald. Citizenship and national identity. Polity Press. Cambridge 2000

(http://www.usq.edu.au/library/help/ehelp/ref_guides/oxford.htm)

Miller, Donald. Citizenship and national identity.  Cambridge, Polity press, 2000

      (http://www.chicagomanualofstyle.org/tools_citationguide.html)

- Miller, D. (2000). Citizenship and national identity. Cambridge: Polity Press

 (Sage Stylebook)

- Miller, D., Citizenship and national identity, Cambridge, Polity Press, 2000, 159 p.

(Charte Hermes)

În Școala Doctorală de Științele Comunicării vom recomanda folosirea sistemului A.P.A. (utilizat și în revista Jurnalism și Comunicare)

1.      Sistemul de citare

Text + "citat" (sursă) + text:

Din ansamblul definiților reținem următoarea formulare: "Mitul este o naraţiune sacră, transmisă oral de la o generaţie la alta, o naraţiune care relatează cum lumea şi omul au ajuns să aibă forma lor actuală" (A. Dundes, 1967, p. 117). Considerăm că ......


2.      Sistemul de referire

Text + (ansamblu de lucrări evocate) + text

Studiile consacrate exclusiv conceptului de mit sunt foarte rare (Detienne, 1997a, W. Doty, 1986, G. S. Kirk, 1970, Th. Sebeok (coord), 1972, M. Untersteiner, 1972, Von Hendy, 2002).


3.      Sistemul de alcătuire a bibliografiei (A.P.A.)

Carte cu un autor: Miller, David, 2000, Citizenship and national identity, Cambridge, Cambridge University Press.

Acelasi autor cu mai multe titluri în același an (ordinea alfabetica a titlurilor)

Gallimore, Ronald,1983a, A Christmas Feast, New York, Oxford University Press.

Gallimore Ronald, 1983b, Holiday Gatherings in the Pacific Northwest, Berkeley, University of California Press.

Carte cu doi sau trei autori : Brown, Peter, Broeske, John, 1996, Howard Hughes: the untold story, New York, Dutton Press.

Carte cu un editor: Brown, Cedric, (ed.) 1996, Indonesia: dealing with a neighbour, Allen & Unwin with Australian Institute of International Affairs, St Leonards, NSW.

Capitol într-o carte: Hesketh, Brian, Rounds, John, 1995, "International cross-cultural approaches to career  development", in WB Walsh & SH Osipow (eds SAU coord), Handbook of vocational psychology: theory, research, and practice, (editia a II-a), New Jersey, Lawrence Erlbaum Associates Inc., pp. 84-123

Articol în reviste științifice: Salusinszky, Ian, 1995, "Thomas Keneally: my part in his downfall", in Quadrant, vol. 39, no. 10, pp. 23-26.

Articole de ziar sau revistă: "A welcome lowering of rates" 1996, The Australian, 1 August, p. 10.

    Articol într-o sursă Internet: Rheingold, Howard, 2000, A Slice of Life in My Virtual Community, http://well.sf.ca.us/serv/ftp.htm, consultat pe 22 august 2011.
    Bază de date pe Internet: American Anthropological Association, 2000[1992] Planning for the Future: Current Long-Range Plan for the American Anthropological Association. Electronic document,http://www.aaanet.org/committees/lrp/lrplan.htm, consultat pe 22 august 2011.


PRINCIPII DE EVALUARE A DISERTAȚIEI

1. Evaluarea formei
Prezentarea generală a lucrării este considerată satisfăcătoare dacă ea conţine un minimum de 150 de pagini de text (fără anexe), font 12, la 1,5 rânduri. Trimiterile bibliografice: font 10. Folosirea semnelor diacritice româneşti este obligatorie.
Punerea în pagină este îngrijită dacă textul este lizibil (prin repartiţia coerentă, logică a paragrafelor), fără greşeli dactilografice. Este important ca titlul lucrării, titlurile capitolelor şi subcapitolelor să reflecte adecvat conţinutul.
Lucrarea este considerată ştiinţific redactată dacă are un aparat critic unitar şi coerent; dacă normele citării sunt respectate, dacă tabla de materii este completă, exactă, practică, dacă anexele sunt utile, adecvate conţinutului, dacă bibliografia finală este bine organizată, conform normelor şi evident dacă regulile de ortografie sunt respectate.

2. Evaluarea conținutului
Lucrarea este o scriere academică, bazată pe consultarea creativă a unei bibliografii teoretice sau lucrări de specialitate. Este foarte important ca problematica teoretică să fie bine expusă, să dovedească puterea candidatului de a pune tema sa în contextul paradigmelor teoretice majore, să reflecte capacitatea de evaluare critică a teoriilor și abilitatea de a lucra cu abstracțiile. Lucrarea nu trebuie să arate ca un colaj de informaţii luate din surse diverse și inegale științific : din contra ea trebuie să arate că există un efort de integrare şi de interpretare propriu. Nu va fi apreciat amestecul aleator al surselor, în care clasici ai domeniului sunt "validați" de autori de manuale, traducători și vulgarizatori ai operelor de referință din acea disciplină științifică. De asemenea nu va fi apreciată prezentarea superficială, de-a valma, a tuturor teoriilor (reduse la câteva paragrafe) indiferent de relevanța lor pentru tema investigată.
Ideile prezentate trebuie să fie ilustrate cu exemple bine alese. Recursul la citate trebuie să fie justificat, pertinent, echilibrat. Lucrarea nu trebuie să constituie o luare de poziţie partizană, parţială, nu trtebuie să conțină afirmaţii care nu pot fi dovedite ştiinţific.
Lucrarea trebuie să cuprindă un studiu de caz sau aplicaţii specifice care să susţină ideile expuse în partea teoretică a lucrării. Studiul de caz trebuie să fie întemeiat pe un corpus specific, rod al muncii de investigare a candidatului ; acest corpus trebuie sa fie disponibil pentru consultare în textul lucrării sau în anexele acesteia.
Lucrarea trebuie să aplice în mod creator o metodă de cercetare, adecvată atât corpuslui, cât și obiectivelor propuse. Interpretarea rezultatelor trebuie să fie întemeiată științific (inductiv sau deductiv) și să releve capacitatea candidatului de a genera noi cunoștințe.
Lucrarea trebuie să respecte principiile etice ale cercetării științifice.